Crăciunul, cea mai minunată şi așteptată sărbătoare din an, aduce cu sine entuziasm, bucurie, efervescență şi nerăbdare în sufletele tuturor. Magia Crăciunului cu tot ce înseamnă aceasta (decorurile ca de basm, cu luminiţe şi ornamente colorate ce încântă ochii şi sufletele, spectacolul brăduţilor împodobiți şi a fulgilor de zăpadă, a sunetelor de clopoței şi colinde ce fac să ne tresare simțurile şi inimile, pregătirea cadourilor şi a bucatelor alese, așteptarea şi sosirea Moşului, reîntâlnirea și revederea celor dragi) produce efecte nebănuite asupra oamenilor, asupra comportamentelor, percepțiilor și atitudinilor noastre în raport cu noi și cu ceilalți.
În această perioadă se vorbește mult despre spiritul Crăciunului, despre adevărata semnificație a acestei sărbători, despre cum ar trebui să fim noi, oamenii, în relațiile cu semenii noștri. Suntem invitați la echilibru, la cumpătare și înțelepciune, la gesturi prin care să arătăm celorlalți bunătate, generozitate, iubire şi solidaritate. Astfel de gesturi nu lipsesc, ele sunt prezentate și mediatizate ca ingrediente ce dau bine și nu trebuie să lipsească din imaginea cu care oamenii percep Crăciunul.
Pregătirea acestei sărbători aduce însă şi o altă fată a Crăciunului, sau, mai bine zis, a noastră a oamenilor, atunci când voinţa şi dorinţele noastre, tiranice şi acaparatoare, o iau înaintea raţiunii şi logicii, iar omul începe să semene cu o fiinţă controlată şi comandată de propriile dorinţe şi nevoi, obsedante şi predominant materiale.
Astfel, oamenii sunt atinși de febra cumpărăturilor şi de goana după cadouri, dar şi de predispoziția către excese de tot felul. Acestea iau forme de intensitate şi gravitate diferite şi sunt vizibile în comportamente, atitudini şi manifestări diverse, de la om la om şi de la popor la popor, în funcție de obiceiuri şi mentalități, educație, nivel de cultură şi civilizație, dar mai ales, nivel de trai şi dezvoltare economică.
Mai sunt câteva zile până la mult așteptatul Crăciun şi cumpărăturile în această perioadă devin o adevărată aventură. Ai nevoie de ceva curaj pentru a ieşi din casă, dar mai ales de răbdare, calm şi nervi de oţel pentru a intra într-un magazin. O stare de deruta generală, de agitaţie şi de panică pare să-i fi cuprins pe toţi, căci toţi aleargă care încotro într-o cursă haotică, contra cronometru. Claxoane, coloane, nervi şi “urări de bine” spuse printre dinţi.
E goană şi forfotă nu doar pe şosele, ci mai ales prin pieţe, în hiper, super, mega şi minimarketuri, prin mall-uri şi „palasuri”, prin bazaruri şi egros-uri, în iarmaroace şi în târguri. Se cumpără orice, de la brazi şi ornamente de Crăciun, la legume, carne, băuturi, citrice şi ouă, de la televizoare, telefoane şi tablete, calculatoare, imprimante şi laptopuri, la maşini de spălat, frigidere, mobilă de bucătărie şi sufragerie, de la lenjeria de pat şi intimă, la jucării, costume, haine de moş şi chiar Moş Crăciun, de la maşini de jucărie la mașini “adevărate”, de la termopane şi materiale de construcții la porci, vaci şi alte animale. Orice poate deveni un cadou, orice se poate cumpăra, măcar acum….măcar acum, oricine poate în sfârșit visa.
Vrăjiţi de tot felul de promoţii şi reduceri, omul cumpăra în neştire, uita că e Crăciunul şi nu mai ştie pentru ce se pregăteşte. Cei din magazine fac faţă cu greu, e peste puterea lor de vânzare şi chiar de înţelegere. Văd vânzători nervoşi şi epuizaţi, unii zâmbesc şi îşi freacă mâinile, alţii ochii, altora le-a pierit şi zâmbetul şi cheful, unii par şocaţi, alţii uşor dezgustaţi. O huidumă iese dintr-un magazin cu un televizor uriaş în braţe şi merge triumfător de parcă l-ar fi câştigat sau primit pe gratis. Un altul cară după el un frigider şi este gata să – i rupă piciorul unei femei ce pare hipnotizată în faţa unui aragaz.
Îi văd pe mulţi ieșind cu tot felul de electronice, electrocasnice şi mobilă şi mă întreb dacă nu cumva magazinul urmează să se mute. Se dau coate şi picioare, căci nu e loc pentru toată lumea, unii renunță dar vin alții. Angajații încearcă cu greu să pună la loc marfa ce dispare aproape pe nevăzute. La carne, dulciuri, brânzeturi, fructe şi legume e haos şi panică. Mulți îşi fac provizii de parcă la ieşire i-ar aştepta Arca lui Noe. Îţi vine să laşi totul baltă şi să fugi, căci în aceste momente fiecare suntem în ochii celuilalt semenul cel mai detestat. Caut cu disperare o cale de scăpare, ieșirea sau altceva pentru salvare.
Undeva la intrarea în magazin, pe un hol mare și luminos, îmbrăcat într-un decor ca de basm, în care se află oraşul şi casa lui Moş Crăciun, zăresc un ornament luminos îmbrăcat în luminiţe galbene, ce pare să imite un copăcel înflorit. Pe fiecare ramură sunt înșirate bilețele ce ascund în interior texte scurte ce-mi stârnesc curiozitatea. Părinţi şi bunici veniți cu micuții lor să-l viziteze pe Moşul la el acasă par să ignore acest mic și discret ornament deasupra căruia este scris cu litere mari: “COPACUL DORINŢELOR”.
Un cuplu mai în vârstă se apropie încet și, fără să ezite, doamna apucă unul dintre bilețelele înşirate pe ramurile copăcelului şi începe să citească acompaniată de vocea ca de înger a unei fetiţe ce colindă în difuzoarele din jur: Dar nu uita când eşti voios/Romane, să fii bun. Un zâmbet trist şi apoi o lacrimă zăresc alunecând pe obrazul bătrânei, care, după ce pune biletul la loc, scoate din coşul de cumpărături o pungă de zahăr şi o sticlă de ulei pe care le așază cu grijă într-o cutie de plastic, lângă copăcelul înflorit.
Uşor jenat, fără să știu de ce, mă apropii de copăcel şi apuc un alt bileţel din care citesc: “Mihai şi surioarele lui au nevoie de alimente pentru iarnă aceasta. Ajută-i cu 1 kg de faină sau cu o conservă cu legume. Îţi mulţumim!”
Brusc sunt cuprins de emoții și sentimente, care mai de care mai intense şi mai confuze. Mă gândesc la cuvintele pe care le-am auzit de dimineață la un post de radio unde se vorbea despre semnificația şi spiritul Crăciunului: „Fii bun de Crăciun şi dăruieşte din bunătatea ta şi celor nevoiaşi şi nu doar celor cunoscuţi sau celor care îţi oferă ceva înapoi. Dacă vrei să schimbi ceva în acest sens, începe mai întâi cu tine”. Iau bileţelul, îl bag în buzunar şi mă întorc în magazin. În urma mea văd oameni îmbrăcați în Moş Crăciun, pregătiți să îndeplinească orice dorință.
Niciun comentariu