Deși este împânzită de comori, Roma este căutată și vizitată de turiștii din întreaga lume mai ales pentru simbolul sau, impresionantul Colosseum. Se estimează că numai în anul 2019, Colosseumul a fost vizitat de 7,4 milioane de persoane. A fost, probabil, un vârf pe care vestita arenă nu-l va mai atinge, cel puțin nu curând, chiar și după ce pandemia va fi trecut și Roma își va primi din nou vizitatorii. Si totuși, să mergi la Roma fără să vizitezi Colosseumul e ca și cum ai bate drumul degeaba până acolo.
Cea mai populară destinație turistică a Romei și a Italiei, probabil și una dintre cele mai vizitate din lume, Colosseum a fost cândva simbolul puterii și măreției Imperiului Roman, imagine care se păstrează și astăzi și care atrage într-o bună măsură mulțimile de turiști. Dacă toate drumurile duceau cândva la Roma, astăzi toate drumurile din Roma par să ducă aici, în Piazza del Colosseo, locul în care se înalță și veghează maiestuos asupra Romei, de aproape 2000 de ani, impresionantul monument, cu care Cetatea Eternă este cel mai des asociată. Nici încântătoarea Fontana di Trevi, nici Piazza Navona cu superbele sale fântâni, nici Vaticanul cu muzeele sale impresionante, ori celebra Piazza Spagna sau grandiosul Panteon nu pot înlocui în ochii și percepția celor mai mulți turiști statutul de simbol al Romei și cea dintâi atracție a bătrânului oraș de pe Tibru, pe care Colosseum le-a căpătat în timp.
Colosseum – câteva date importante:
- Amfiteatrul a fost comandat de Împăratul Vespasian în anul 72 e. n. pentru a găzdui jocurile brutale, dar populare ale gladiatorilor, precum și lupte dintre animale.
- A fost finalizat și inaugurat sub conducerea succesorului și moștenitorului lui Vespasian, împăratul Titus, în anul 80 e. n., la un an după ce Vezuviul a erupt și a distrus orașul Pompei. Inaugurarea s-a făcut cu mare pompă, cu festivaluri și jocuri care au durat 100 de zile de distracții.
- A fost construit peste situl lacului artificial creat de Împăratul Nero.
- Inițial s-a numit Amphitheatrum Flavium (Amfiteatrul Flavian), dar a fost supranumit Colosseum datorită locației sale, aproape de Colosul lui Nero, existent la acea vreme.
- Cu o structură autonomă, în întregime construită, și nu săpată între două dealuri, precum alte amfiteatre, Colosseum măsoară 189 metri lungime, 156 m lățime și o înălțime a zidului exterior de 48 de metri.
- Avea o capacitate de 60.000 de locuri.
- Arena centrală, cea pe care aveau loc luptele propriu-zise, este ovală, având 86 m lungime și 156 m lățime, înconjurată de un zid de 4,5 m înălțime, care se ridică până la nivelul primelor rânduri pentru spectatori, pentru a-i proteja pe aceștia. Filmul Gladiatorul redă cu multă precizie imaginea arenei centrale, felul în care aceasta funcționa și arăta. Arena era, de fapt, o podea din lemn ce putea fi acoperită cu nisip și greblată între jocuri pentru a „curăța” arena și a ascunde o serie de trape care se deschideau spre cuștile de animale.
- Pentru a feri spectatorii de arșița soarelui sau de ploi, arena putea fi acoperită cu un o pânză uriașă retractabilă, susținută printr-o plasă uriașă din frânghii, legate în partea de sus a aticului de 240 de catarge.
- Avea un sistem de acces și evacuare foarte eficient, asemănător cu cel al stadioanelor de astăzi. 80 de intrări erau dispuse la parter, dintre care 76 erau destinate spectatorilor de rând. Fiecare intrare era numerotată, precum și fiecare scară. Astăzi, doar intrările XXIII la LIV s-au mai păstrat, celelalte intrări dispărând odată cu prăbușirea zidului exterior, cel mai probabil din cauza cutremurelor.
- Pentru a asista la luptele din arenă, spectatorii primeau bilete sub formă de bucăți de ceramică. Pe acestea erau indicate prin numere secțiunea și rândul. Spectatorii ajungeau la locurile lor prin mai multe vomitorii (ieșiri) care dădeau în tribună. La sfârșitul jocurilor, sau în caz de urgență, evacuarea se putea face pe acolo în câteva minute.
- Se estimează că peste un milion de oameni au murit și peste un milion de animale au fost ucise în istoria Colosseumului.
- Colosseum a găzduit execuții publice, sporturi sângeroase, lupte între gladiatori și confruntări între animale timp de 443 de ani. În cele din urmă, în anul 523 e.n., acestea au fost interzise.
Colosseum, astăzi
Ceea ce vedem astăzi la exterior este de fapt zidul interior de la origine, în fapt ceea ce a mai rămas dintr-o structură cândva grandioasă. Mare parte din gravuri și blocuri au fost distruse de cutremure, furate ori confiscate și folosite pentru construcția bazilicii Sfântul Petru și a palatelor renascentiste. Până în sec. al XVII-lea, când Papa Benedict al XVI-lea a transformat clădirea în biserică, Colosseum a fost confiscat bucată cu bucată și folosit ca sursă bogată în material brut pentru construirea altor edificii din Roma. Mult mai târziu, abia în secolul XX, au început lucrările arhitecturale de reconstrucție și restaurare pentru a menține construcția în picioare și a oferi turiștilor din întreaga lume monumentul turistic pe care îl știm astăzi.
Vești bune
Începutul anului 2021 a adus iubitorilor Cetății Eterne din întreaga lume o veste neașteptată – Colosseum ar putea găzdui din nou, la fel ca în Antichitate, evenimente culturale. Arena centrală ar urma să fie refăcută prin construirea unei podele retractabile. Aceasta va acoperi pasajele subterane ale Colosseumului, vizibile în prezent în interiorul arenei, permițând astfel spectatorilor și vizitatorilor să se bucure de o nouă perspectivă asupra Colosseumului, chiar din mijlocul acestuia. Ministrul Culturii din Italia, Dario Franchestini, a declarat recent că Guvernul italian a alocat pentru acest proiect, care speră să fie demarat până la sfârșitul anului 2021, suma de 18, 5 milioane euro. Să sperăm, așadar, într-un nou început, unul care să aducă mai multă strălucire acestui loc, fără a pierde însă ceva din fascinația cu care Colosseumul a devenit atât de cunoscut în întreaga lume ca simbol etern al Romei.
Niciun comentariu