Fascinația pe care o regăsim vizitând faimoasele orașe ale Italiei, ca Roma, Veneția sau Florența ține, probabil, pe lângă frumosul și sublimul artei care ne atrage irezistibil către aceste orașe, și de o nevoie lăuntrică nestăvilită de întoarcere în timp, de o intrinsecă și arzătoare curiozitate de a ne lăsa purtați, fie și imaginar, într-o altă lume, în alte locuri, vremuri sau epoci cărora vrem să le cunoaștem istoria, să le pătrundem poveștile, secretele, dedesubturile, detaliile.
Florența este, probabil, locul autentic cel mai potrivit pentru a începe o astfel de călătorie imaginară. Străbătând cu privirea, cu mintea și simțurile operele grandioase ale Florenței și pleiada de artiști ai Renașterii, vom descoperi fascinanta istorie și zestre culturală a acestui oraș, dar și poveștile sale captivante, întâmplări și evenimente ale unui trecut, poate mai puțin cunoscut, dar care își dezvăluie cu generozitate sub ochii noștri secretele, uneori bine ascunse între zidurile și în încăperile palatelor și grădinilor regale, pe străzile și piețele vechi, în biserici, muzee, catedrale și monumente.
Familia de’ Medici
Se știe, înfățișarea de astăzi a Florenței vechi datează în bună măsură din perioada Renașterii italiene și se datorează în mare parte familiei de’ Medici, una dintre cele mai bogate și influente familii din Italia. Aceasta a dominat și condus Florența și Toscana aproape 300 de ani, până la moartea ultimului de’ Medici, Gian Gastone de’ Medici, al șaptelea și ultimul Mare Duce de Toscana, în 1737.
Familia Medici a sprijinit financiar, de-a lungul existenței și dominației sale în Toscana, mai ales prin intermediul lui Cosimo I de’ Medici, dezvoltarea artei, pictura și arhitectura în special. De’ Medici au atras în jurul lor cei mai mari artiști din perioada Evului Mediu, arhitecți, pictori, gânditori, figuri și personalități însemnate ale culturii și Renașterii italiene, precum Filippo Brunelleschi, Michelangelo Buonarroti, Leonardo da Vinci, Donatello, Giorgio Vasari, Fra Filippo Lippi, Giovanni Pico della Mirandola, Sandro Botticelli, Galileo Galilei, etc.
Ascensiunea familiei Medici s-a realizat prin iscusință politică și, mai ales, printr-o mare pricepere în afaceri financiare și bancare, dar și prin abuzuri și o “nemiloasă și crudă tactică de intrigi”.
Dominația acestei familii în Toscana și nu numai, pentru o perioadă atât de lungă de timp, nu a fost lipsită însă de conflicte, de opozanți și de perioade de abdicare și pierdere totală, dar vremelnică, a puterii. De’ Medici nu aveau doar susținători și aliați, ci și inamici, adversari și conflicte, din afara, dar mai ales, din interiorul familiei. Astăzi, clădirile, bisericile și palatele lor poartă încă urmele suspiciunii, fricii și neîncrederii cu care familia Medici a trăit și a condus Florența și Toscana atât de multă vreme. Încăperi, uși, ferestre, coridoare și pasaje secrete pot fi descoperite astăzi în palatele, bisericile, muzeele, în și pe podurile Florenței.
Coridorul Vasari (Corridoio Vasariano) – trecut și prezent
Unul dintre „secretele” familiei de’ Medici, bine păstrat până în ziua de azi, este Coridorul Vasari sau Coridorul Vasarian (Corridoio Vasariano), așa cum mai este cunoscut.
Deși nu foarte cunoscut turiștilor, dată fiind situarea sa mai puțin vizibilă, discreta, sus, deasupra străzilor și clădirilor, ori strecurându-se printre acestea, Coridorul Vasari marchează astăzi unul dintre cele mai vizitate și aglomerate trasee turistice din Florența, cel dintre Piazza della Signoria și Palazzo Pitti. Probabil, nu foarte mulți turiști care străbat acest traseu știu că pe deasupra lor trece Coridorul Vasari.
Culoarul Vasarian atrage și fascinează astăzi prin ingeniozitatea construcției sale, a locului în care a fost amplasat și a suprafeței pe care se întinde, dar, mai ales, prin povestea din spatele acestei realizări arhitecturale deosebite, purtând însemnele, aerul și înfățișarea medievală și a Renașterii italiene, atât de prezentă și căutată de turiști în Florența.
Parte a complexului muzeal Uffizi, coridorul cu o lungime de 1km a fost construit în anul 1565, cu scopul de a lega Palazzo Vecchio și Galleria Uffizi de Palazzo Pitti, pentru a-i permite lui Cosimo I de’ Medici (1389-1464), Mare Duce de Toscana, și membrilor familiei sale deplasarea liberă, facilă între cele două edificii – sediul guvernului și reședința familiei Medici.
Culoarul pornește din Piazza della Signoria, mai exact din Palazzo Vecchio și Galleria Uffizi, spre Ponte Vecchio, traversând podul pe deasupra magazinelor de bijuterii, de unde continuă pe celălalt mal al râului Arno, traversând biserica Santa Felicita (din acest coridor, într-un loc special amenajat, discret și retras, membrii familiei Medici își îndeplineau obligațiile religioase, asistând la ceremoniile și slujbele din această biserică), apoi reședința și grădina familiei Guicciardini, după care Grădinile Boboli, pentru a ajunge în final, pe lângă Grota Buontalenti, la Palazzo Pitti, fosta reședință a familiei Medici, astăzi un muzeu imens ce găzduiește colecțiile de artă ale familiei Medici.
Coridorul Vasari, pasajul dintre Palazzo Vecchio și Galleria Uffizi. Vedere din Loggia dei Lanzi, Piazza della Signoria Coridorul Vasari, de la Uffizi, la Ponte Vecchio Coridorul Vasari și biserica Santa Felicita Grota Buontalenti și Coridorul Vasari. Vedere din interiorul Palatului Pitti
Denumirea de “coridor vasarian” este legată de numele pictorului, arhitectului și istoricului de artă italian Giorgio Vasari (1511-1574). Acesta a construit culoarul în doar 6 luni, în anul 1565, la comanda lui Cosimo I de’ Medici, cu prilejul căsătoriei fiului său Francesco I de’ Medici cu Ioana de Austria, pentru ca invitații la ceremonie să se poată deplasa direct, fără escortă și fără să mai iasă în stradă, de la sediulul guvernului (Palazzo Vecchio, apoi Galeria Uffizi) la reședința familiei Medici (Palazzo Pitti). În fapt, Cosimo I și familia de’ Medici își doreau o cale de acces privată, directă, sigură și discretă spre Palazzo Pitti, ferită deci de privirile indiscrete sau de eventuale pericole. Căsătoria fiului sau Francesco I de’ Medici a fost momentul prielnic pentru materializarea acestei dorințe.
Din Galleria Uffizi, pe o ușă care se desprinde din al Treilea Coridor al galeriei, între sălile 25 și 34 se poate intra în Coridorul Vasarian, care continuă spre Ponte Vecchio traversând acest pod, cel mai vechi din Florența, pe deasupra magazinelor de bijuterii. Până să devină însă locul bijutierilor și al aurarilor de astăzi, pe Ponte Vecchio funcționa piața de carne a orașului, un loc neplăcut, respingător, urât mirositor, mai ales pentru nasurile fine ale celor care traversau podul pe deasupra, prin Coridorul Vasari. Din acest motiv, Cosimo I a luat decizia mutării pieței din acest loc, pentru ca 28 de ani mai târziu, în anul 1593, podul să-și schimbe înfățișarea, care se păstrează în mare parte și astăzi, prin aducerea pe Ponte Vecchio a aurarilor și bijutierilor cu magazinele lor pline de bijuterii.
De-a lungul coridorului sunt expuse 1.000 de tablouri din secolele XVII – XVIII, precum și o colecție valoroasă de portrete ale celor mai mari pictori din secolele XVI-XX, printre care Andrea del Sarto, Bernini, Guido Reini, Rubens, Canova, Corot, Ingres, Delacroix, Ensor, etc.
Coridorul Vasarian – reabilitare pentru un număr cât mai mare de turiști
Până în 2016, când a fost închis din motive de siguranță, Coridorul Vasari putea fi vizitat doar în grupuri de 5 persoane, numai în cadrul grupurilor ghidate și cu rezervări făcute din timp la Firenze Musei. În 2016, s-a luat însă decizia suspendării vizitelor și închiderii coridorului pentru reabilitare, după ce s-au constatat mai multe probleme de siguranță și confort (între care structura slăbită în anumite puncte de pe traseul coridorului, cât și temperatura crescută din interiorul acestuia, mai ales vara), atât pentru vizitatori, cât și pentru conservarea operelor expuse în interior.
Vestea bună este că acest obiectiv turistic va fi redeschis în anul 2021, cu multe facilități și îmbunătățiri, pentru a permite vizitarea sa de către un număr cât mai mare de vizitatori, în jur de 500 de mii pe an, așa cum a anunțat Eike Schmidt, directorul Galeriei Uffizi, printr-o conferință de presă, în luna februarie a acestui an. Coridorul Vasari va fi, așadar, pregătit să devină una dintre principalele atracții turistice ale Florenței, așa cum, probabil, în mod nedrept, nu a reușit să fie până acum. Turiștii se vor bucura să admire de la înălțime, prin ferestrele culoarului, unul dintre cele mai plăcute trasee turistice din Florența, care se întinde pe marginea și pe deasupra râului Arno, din Piazza della Signoria și Galleria Uffizi, peste Ponte Vecchio, la Palazzo Pitti și Grădinile Boboli.
Dar poate cea mai plăcută și interesantă experiență pentru turiști va fi cea a întoarcerii în timp prin refacerea traseului pe care Cosimo I de’ Medici și familia sa obișnuiau să se deplaseze în secret între palatele lor grandioase.
Niciun comentariu