Calatorii in strainatate

Grădinile Boboli din Florența

În spatele impunătorului Palazzo Pitti din Florența se află Grădinile Boboli, un parc elegant, amenajat în stil renascentist pe o suprafață de 45.000 de metri pătrați. Grădinile Boboli se află printre comorile neprețuite pe care familia Medici le-a lăsat moștenire Florenței, acestui minunat oraș toscan din centrul Italiei, supranumit „Leagănul Renașterii” și „Capitala Artei”. Numărul mare de turiști care vizitează Grădinile Boboli, peste 5 milioane în fiecare an, vin să admire acest imens și frumos parc cu alei lungi și largi, străjuite de chiparoși și sculpturi vechi de sute de ani, cu fântâni minunate și chiar un amfiteatru, grote artificiale și pavilioane în stil rococo.

Celebre nu doar prin întinderea și suprafața mare de teren pe care o acoperă, dar mai ales pentru frumusețea, grandoarea și istoria lor fascinantă, aceste grădini au fost proiectate în sec. al XVI-lea pentru Eleonora de Toledo, soția lui Cosimo I de’ Medici. Arhitectul Niccolo Tribolo a conceput planurile originale, acestea fiind completate după moartea sa, în anul 1550, de arhitecții Giorgio Vasari, Bartolomeo Ammannati și Bernando Buontalenti. Lucrările au fost începute în sec. la XV-lea, însă grădinile au fost extinse și redecorate în mai mute etape, care s-au întins până în sec. al XIX-lea. În anul 1766 au fost deschise publicului larg.

Intrarea în acest imens și superb parc se face, fie dinspre Piazza dei Pitti, trecând prin curtea grandiosului Palat Pitti, fosta reședință a familiei Medici, fie dinspre Piazza Porta Romana, trecând pe sub această poartă veche, odată principala intrare în oraș, aflată în partea de sud a râului Arno, cunoscută mai ales ca Oltrarno sau cartierul aflat „dincolo de Arno”. Accesul în parc prin Palazzo Pitti prilejuiește turiștilor trecerea prin Curtea Ammannati, care are în centru o fântână construită de Giovanni Francesco Susini, în anul 1641, cunoscută și poreclită de localnici ca Fontana del Carciofo (Fântâna Anghinare).

Intrarea în Grdădinile Boboli prin Palatul Pitti. În stanga sus, Fontana del Carciofo
Curtea Ammannati, amenajată, la data sosirii noastre, pentru susținerea unui spectacol de operă
Domul Santa Maria del Fiore, văzut din interiorul Grădinilor Boboli

Odată cu primii pași, turiștii vor admira Amfiteatrul, amenajat între anii 1630 și 1635 de arhitecții Giulio și Alfonso Parigi, pe locul carierei de unde s-a excavat piatră pentru construirea Palatului Pitti. Amfiteatrul are în centru un bazin de granit adus aici de la Băile lui Carcalla din Roma. Lângă bazin, se înalță impunător Obeliscul lui Ramses al II-lea, adus de la Luxor (Hellopolis) și amplasat aici în anul 1789. În partea de sus a amfiteatrului, trecând pe lângă Obeliscul lui Ramses și urcând scările, vizitatorii vor fi întâmpinați de Fântâna lui Neptun (1571), creată de Stoldo Lorenzi, iar mai apoi, de statuia Abundenței, sculptată de Giambologna, care a avut-o ca model pe arhiducesa Ioana a Austriei.

Amfiteatrul și Fontana del Carciofo, văzute din interiorul Palatului Pitti
Obeliscul lui Ramses al II-lea și bazinul de granit adus de la Băile lui Carcalla din Roma. În fundal, Palatul Pitti
Indicatoare de orientare în Grădinile Boboli
Vedere de pe treptele ce urcă spre Fântâna lui Neptun
Fântâna lui Neptun
Sursă: Visittuscany

În apropiere, în partea stângă a amfiteatrului, ceva mai ascunsă și de aceea ratată de unii turiști, se află Grotta Grande, cunoscută și ca Grotta Bountalenti, după numele arhitectului care a proiectat-o, între 1583 – 1588. Grotta Grande (sau Bountalenti) este o peșteră artificială ce decorează încântător această zonă a grădinilor. Ea este formată din trei săli în care sunt expuse sculpturi celebre, așa cum este faimoasa Venus îmbăindu-se (1565) a lui Giambologna, sau Paris și Elena, creație a lui Vicenzo de Rossi, din anul 1560. În nișele construcției, au fost instalate sculpturile reprezentându-i pe zeul Apollo și zeița Ceres.

Grotta Grande sau Grotta Bountalenti. In partea din stânga sus, capătul Coridorului Vasari, prin care familia de Medici se deplasa între Palazzo Vecchio și Palazzo Pitti.
Grotta Bountalenti, văzută din interiorul Platului Pitti

Pe fostele metereze (Forte di Belvedere), construite de Michelangelo în 1529, urcând dubla scară străjuită de statuile Muzelor, se află superba Giardino del Cavaliere (Grădina Cavalerilor). Aici poate fi vizitat Museo del Porcellane (Muzeul Porțelanului), găzduit într-un pavilionul din sec. al XVIII-lea. Acest muzeu cuprinde colecții de porțelanuri achiziționate de Pietro Leopoldo și Ferdinand al III-lea de Medici, la care se adaugă cele aduse în 1860 din palatele din Parma, Piacenza și Sala Baganza, pentru a decora Palatul Pitti. Vederi încântătoare se deschid de pe acestă terasă a Grădinii Cavalerilor, asupra Torre del Gallo și asupra zonei rezidențiale din jur.

Grădina Cavalerilor și Muzeul de Porțelan

Imagini încântătoare asupra orașului pot fi surprinse și din Kaffehaus, o clădire verzuie în stil rococo care, din păcate, și-a pierdut strălucirea de pe vremuri, când aici era amenajată o cafenea foarte căutată de turiști, tocmai pentru aceste priveliști frumoase asupra Florenței.

Vedere asupra Florenței, din apropierea clădirii Kaffehaus

În partea sudică a grădinilor, în apropierea intrării dinspre Porta Romana, cea prin care și noi am intrat într-o dimineață frumoasă de iunie, când programul de vizitare abia începuse, se află Isolotto (Insulița). În mijlocul acesteia tronează Fontana dell’ Oceano (fântâna Ocean) o altă creație a lui Giambologna, realizată în anul 1576. În centrul acestei fântâni se află statuia lui Neptun înconjurată de trei sculpturi care reprezintă fluviile Nil, Gange și Eufrat.

Isolotto și Fontana dell’ Oceano
Poarta de intrare în Insuliță, vedere laterală
Insulița, vedere laterală
Fontana dell” Oceano, cu statuia lui Neptun în centru, surprinsă de noi în compania unui bâtlan odihnindu-se exact pe creștetul zeului apelor și al mărilor.

Din apropierea Insuliței se deschide o alee lungă și largă, mărginită de chiparoși înalți și sculpturi vechi, înconjurată de alei înguste și labirinturi create și dispuse într-o armonie desăvârșită, făcută să încânte privirile vizitatorilor. Această alee largă, cunoscută și sub denumirea de Viottolone, marcheză axa secundară a Grădinilor Boboli și apare descrisă și în romanul lui Dan Brown, Infernul. Ea a făcut parte dintr-un proiect mai mare de extindere a Grădinilor Boboli, în anul 1612.

Viottolone, axa secundară a Grădinilor Boboli
Statuie din sec al XVIII-lea, pe Viottolone
Isolotto și Fontana dell” Oceano, vedere de pe alea Viottolone

Aici, în Grădinile Boboli a avut loc în anul 1589 primul spectacol de operă din lume, organizat cu ocazia recepției de nuntă a lui Ferdinando de’ Medici și Christinei de Lorraine. Jacobo Peri și Ottavio Rinucini, primul, compozitor și cântăreț italian, celălalt, poet și libretist, au fost însărcinați de familia Medici să se ocupe de partea artistică a serii, pentru a-i distra pe musafiri. Aceștia au avut ideea să pună pe muzică povestea clasică a lui Dafne, cântată de actori. Astfel a luat naștere prima operă din lume. Câțiva ani mai târziu, în 1600, cu ocazia căsătoriei Mariei de Medici cu Henric al IV-lea, tot aici s-a jucat Euridice, de Jacopo Peri, a cărei partitură s-a păstrat până în zilele noastre.

Pentru a evita căldurile sufocante din timpul verii specifice Florenței, este recomandat să vizitați acest imens și minunat parc primăvara târziu, atunci când verdele proaspăt și curat inundă aleele, iar păsările vă însoțesc peste tot cu spectacolul lor sonor încântător, sporind senzația de prezență în Grădina Raiului. Dacă totuși ajungeți în Florența în timpul verii, vizitați Grădinile Boboli dimineața, cât mai devreme, chiar odată cu începerea programului, pentru a prinde și a vă bucura de atmosfera proaspăta, aerisită, calmă și liniștită a parcului, și pentru a reuși să vizitați cât mai multe dintre minunile sale.

Articole similare

2 Comentarii

  • Reply
    Gabriel. T.
    mai 22, 2021 at 1:25 pm

    Statuile celor 2 Daci realizate din marmură roșie, material FOARTE SCUMP și RAR în antichitate….nu le prezentați…???

    • Reply
      Vali Daminescu
      mai 29, 2021 at 11:40 am

      Sigur, poate într-un articol separat.

    Lasă un comentariu