La întâlnirea străzilor Kegelgasse și Löwengasse, nu departe de centrul Vienei, se află Hundertwasserhaus sau Casa Hundertwasser, una dintre atracțiile arhitecturale importante ale Vienei, proiectată și realizată de artistul vienez Friedensreich Hundertwasser (1928-2000), pe numele său real, Friedrich Stowasser.
Casa Hundertwasser este una dintre cele mai vizitate clădiri din Viena, întrucât captează atenția și fascinează prin stilul său expresionist și înfățișarea oarecum excentrică, neobișnuită între toate palatele și clădirile imperiale din faimoasa capitală a Austriei.
Succesul turistic de care se bucură astăzi Hundertwasserhaus îi revine clădirii în sine și lui Friedensreich Hundertwasser, a cărei idee și viziune arhitecturală s-a materializat într-un final, nu fără unele dificultăți. Fire artistică, vizionară, cu idei originale, Hundertwasser s-a concentrat tot mai mult pe arhitectură și punerea în aplicare a unor idei arhitecturale noi, originale, promovate începând cu anul 1972 într-o emisiune televizată numită Wünsch dir was („Pune o dorință”).
Ideile tot mai întâlnite erau exprimate prin asocieri și denumiri oarecum excentrice, neobișnuite, chiar bizare, la prima vedere: „acoperișuri împădurite”, „locatarii copacilor” și „dreptul de fereastră” al fiecărui chiriaș de a înfrumuseța fațada din jurul ferestrelor lui. Artistul austriac și-a explicat cu numeroase ocazii ideile și viziunile arhitecturale enunțând arhitectura sa ca fiind una în armonie cu natura și cu omul.
În anul 1977, autoritățile i-au oferit lui Hundertwasser posibilitatea de a-și pune în practică ideile în domeniul arhitecturii, primarul Vienei oferindu-i invitația de a realiza un bloc de locuințe după propriile idei. După unele neînțelegeri cu arhitectul Joseph Krawina, colaboratorul lui Hundertwasser, a căror planuri și idei clasice, liniare erau tocmai acelea împotriva cărora Hundertwasser luptase mereu, în cele din urmă casa a fost construită între 1983 și 1985, după ideile și dorințele lui Hundertwasser. Astfel a fost construită o casă, în fapt un bloc cu 53 de apartamente, patru birouri, 16 terase private și trei terase comune, și un total de 250 de arbori și tufișuri.
Fațada clădirii
Privind și contemplând clădirea, cu ceva imaginație reușim să pătrundem, dincolo de aparențe, în mintea lui Hundertwasser și să înțelegem ideea care a stat la baza acestei construcții și viziunea arhitecturală după care ea a fost creată. Casa pare să răsară din mijlocul naturi fiind înconjurată, cuprinsă de elemente naturale, într-un decor specific sugerat de verdele ierbii, al copacilor care par să răsară de peste tot, evocând existența omului în comuniune și armonie cu natura.
Fațada clădiri este una exuberantă, redată în combinații de culori alb, albastru, galben și nuanțe roșiatice. În ceea ce privește ferestrele, acestea au fost gândite după conceptul „Drepturi la fereastră”, propus de Hundertwasser. Artistul a fost de părere că locuitorii ar trebui să aibă dreptul de a răzui tencuiala din jurul ferestrelor pe cât de mult le-ar putea ajunge brațele și de a decora această zonă cu ajutorul vopselelor și pensulei în funcție de propria personalitate, stiluri, concepții, etc. Există 8 tipuri de ferestre diferite, care diferă ca dimensiune, formă și configurație.
Clădirea Hundertwasser se caracterizează prin faptul că toate zonele orizontale sunt, pe cât posibil, plantate cu vegetație. Hundertwasser era de părere că tot ce se află sub cerul deschis aparține naturii și că ceea ce omul a luat de la ea formând zone construite ar trebui să fie restituit într-un alt mod. Natura liberă ar trebui să poată crește acolo unde poate fi atinsă de ploaie și zăpadă.
În consecință, Casa Hundertwasser este acoperită cu o creștere densă a plantelor. Vegetația bogată oferă vizitatorilor o imagine în continuă schimbare, în concordanță cu schimbarea anotimpurilor. În timp ce primăvara și vara sunt dominate de toate nuanțele de verde, plantele radiază un galben și roșu strălucitor toamna. Pe durata iernilor lungi, după ce își pierd frunzele, plantele ocupă un loc secundar dezvelind arhitectura clădirii, permițând acesteia să iasă în evidență, să fie ușor vizibilă și să constituie elementul de mândrie al casei.
O particularitate a clădirii sunt așa-numiții „copaci chiriași”. Aceștia sunt copaci care nu cresc pe acoperiș sau pe terasă, ci din interiorul casei. Ei sunt, prin urmare, „colocatari” cărora li se acordă propriile spații de locuit, unde pot crește și prospera. Acești „locatari” plătesc „chirie” sub forma calităților lor utile. Ei purifică aerul, creează oxigen, îmbunătățesc microclimatul și, nu în ultimul rând, însuflețesc și decorează fațada.
Peste tot în jurul clădirii, privitorul poate descoperi un număr mare de elemente figurative. Bowling-urile și leii simbolizează locația clădirii dintre strada Kegelgasse și Löwengasse și, în consecință, piesele de bowling din ceramică colorate se găsesc pe partea clădirii din strada Kegelgasse („Aleea Conurilor”), în timp ce leii de piatră se află pe Löwengasse („Aleea Leilor”).
Coloanele din Casa Hundertwasser nu îndeplinesc doar funcția de rezistență și susținere, ci sunt și elemente decorative. Cu formele lor rotunde, ele transmit un sentiment de bucurie și confort. Părțile vizibile ale pereților care mărginesc terasele de pe acoperiș sunt căptușite cu cărămizi vechi cu creste imperiale ștampilate, salvate de pe șantierele de demolare. Mozaicurile au fost create din fragmente de țiglă ceramică trimise de obicei la grămada de gunoi.
Părțile gri ale fațadei indică zone de acces general. Acestea sunt puțurile scărilor, sălile de joacă pentru copii, grădina de iarnă, spațiile de afaceri și terasa cafenelei. Bolta de intrare leagă cele două părți separate ale clădirii. Deasupra ei se află o cameră de joacă pentru copii. Arcul zonei de intrare se extinde până în interiorul camerei copiilor. Pardoseala, în mod corespunzător, prezintă un nivel extrem de denivelare, pe care copiii îl pot încorpora în jocurile lor. La baza clădirii, respectând stilul arhitectural al casei, se află un punct de informare turistică.
Interiorul casei
Interiorul casei cu podele încăperilor ondulate și elementele artistice decorative, amintesc de creațiile arhitectului catalan Antoni Gaudi, în special de Casa Batllo și Casa Milla din Barcelona. Acoperișul este acoperit cu pământ, iarbă și copaci mari care cresc din interiorul camerelor, cu ramurile care se extind de la ferestrele de diferite mărimi, inegal și diferit poziționate.
Hundertwasser s-a referit la casele oamenilor drept „a treia piele”. La fel ca în cazul primului și al doilea strat, propria piele fizică și îmbrăcăminte – la fel și oamenii ar trebui să își poată modifica „a treia” piele în funcție de propriile nevoi. Desigur, acest lucru ar trebui să se întâmple numai cu toată considerația cuvenită pentru vecinii lor și pentru stabilitatea clădirii în ansamblu. Casele Hundertwasser, în consecință, trebuie înțelese ca fiind „a treia piele” de acest fel și ele pot și ar trebui să fie supuse modificărilor. Pe lângă „drepturile la fereastră”, rezidenții au și dreptul de a-și picta scările și holurile, fără a fi supuși unei rezilieri a contractului de închiriere sau a unor cereri de despăgubire.
Podelele coridoarelor și scărilor având culoarea teracotei se combină cu barierele din lemn turnat, iar mozaicurile transmit o atmosferă de acasă. Plantele în ghiveci și ușile din lemn colorate sporesc și mai mult diversitatea și vitalitatea spațiilor interioare ale clădirii.
Curtea
În fața aripii clădirii dinspre strada Kegelgasse, se află curtea Casei Hundertwasser, dezvoltată ca zonă pietonală și formând o unitate cu casa. Pardoseala nu este plană în modul obișnuit al locuințelor urbane. Aceasta este marcată de multe movile și denivelări de diferite dimensiuni pe sol, o formă inspirată de conceptul de podea de pădure. Elementul central al curții este o fântână, inspirată din modelul roman antic, cu bazinul bogat decorat cu mozaicuri. În imediata apropiere se află două bănci de parc.
Hundertwasser Village
Chiar vis a vis de fațada casei din strada Kegelgasse se află Hundertwasser Village, Satul Hundertwasser sau, așa cum mai este numit, „Satul de la Hundertwasserhaus”. Acesta a fost construit între anii 1990-1991 tot de Friedensreich Hundertwasser, după conceptul și ideile sale. Înainte de a fi „Satul de la Hundertwasserhaus”, clădirea funcționa ca atelier de anvelope, dar fluxul mare de vizitatori l-a determinat pe Hundertwasser să creeze un centru de infrastructură special destinat vizitatorilor Casei Hundertwasser.
La deschiderea Satului Hundertwasser, autorul afirma despre munca sa: „Cu Satul am realizat o altă piesă de arhitectură care este mai în ton cu natura și oamenii. Cu Satul pentru prietenul meu Kalke, am lucrat ca medic în arhitectură, ca să zic așa, ceea ce înseamnă că nu l-am dărâmat și reconstruit, ci am folosit țesătura existentă a clădirii și l-am îmbunătățit ca culoare și formă prin conversii, extinderi și corpuri de fixare.
„Pe acoperiș se creează o adevărată pădure, cu siguranță spre deliciul locuitorilor (…) și în interior ceva de genul unui bazar sinuos, romantic, oriental, în care îți place să stai și nu vrei să fugi, ca un contrapunct la punctul de vânzare obișnuit sobru”.
Douăzeci de ani mai târziu, a apărut o pădure adevărată. Peste 30 de copaci de până la 15 metri înălțime oferă o casă pentru multe păsări și alte animale. Magazinul de suvenire din interior este încă acolo și peste 1,2 milioane de vizitatori pe an admiră ideile lui Hundertwasser pentru designul interior.
Când ne-am ales locul de ședere în imobilul de pe strada Lovengasse, nu știam că pe această stradă se află una dintre clădirile importante ale Vienei – Casa Hundertwasser. Acum, la nici o săptămână după vizita noastră în Viena, revedem această întâlnire cu Casa, totuși deloc întâmplătoare, ca pe o coincidență fericită, o surpriză încântătoare, o descoperire deopotrivă interesantă și fascinantă, poate cea mai captivantă dintre toate atracțiile deloc puține ale Vienei.
Niciun comentariu