Calatorii in strainatate Oameni si locuri

Casa Fecioarei Maria de lângă Efes

În sud-vestul Turciei, în apropierea orășelului Selçuk din provincia Izmir și nu departe de orașul antic Efes, înaintând pe șoseaua care șerpuiește pe culmile înalte ale Muntelui Koressosse, călătorul va întâlni Casa Fecioarei Maria sau Biserica ori Casa Maicii Domnului. Este un popas nelipsit din itinerariul celor mai mulți turiști care călătoresc prin aceste locuri pitorești, în excursii de o zi, având ca destinație finală orașul antic Efes.

Casa, restaurată de mai multe ori, este astăzi ca o capelă mică și modestă, un loc de rugăciune pentru trecători și vizitatori. Aceștia sunt întâmpinați în interior de o singură cameră mare, unde un altar și o statuie mare a Fecioarei Maria sunt expuse în mod vizibil în centru. O cameră mai mică se află în partea dreaptă a camerei mari, asociată în mod tradițional cu camera reală în care se crede că a dormit Fecioara Maria. Potrivit specialiștilor, pietrele conservate și construcția datează din Epoca Apostolică, prezentând caracteristicile altor clădiri conservate din acea vreme, dar cu adăugiri minore, așa cum, spun aceștia, s-a întâmplat și cu Casa Fecioarei Maria.

Locul care înconjoară capela a fost astfel amenajat încât să fie plăcut și primitor, în aceeași notă discretă și modestă, fără a părea totuși prea sobru. Alei frumos decorate cu plante și flori înconjoară capela și duc către un zid al dorințelor, o mică fântână despre care unii pelerini consideră că are puteri miraculoase, de vindecare sau de fertilitate, dar și o mică cafenea cu terasă, care așteaptă vizitatorii pentru o gustare sau cafea turcească.

Cum a fost descoperită Casa Fecioarei Maria

În secolul al XIX-lea, Anne Catherine Emmerich, o călugăriță romano-catolică și vizionară din Congregația Windesheim (Țările de Jos) a experimentat mai multe viziuni despre viața și patimile lui Isus Hristos. Clemens Brentano, poet și romancier german, a fost una dintre personalitățile care au vizitat-o pe măicuța Anne Catherine Emmerich, în perioada în care aceasta era slăbită și țintuită la pat, suferind de o boală necunoscută, dar din cauza căreia s-a stins la doar 49 de ani, pe 9 februarie 1824.

În urma vizitelor sale, Brentano a scris două cărți bazate pe notele preluate din relatările măicuței Anne Catherine despre viziunile și revelațiile acesteia. Brentano a susținut mai târziu că ea i-a spus că a fost trimis să o ajute să împlinească porunca lui Dumnezeu, să exprime în scris revelațiile care i-au fost făcute. Brentano a devenit astfel unul dintre numeroșii susținători ai măicuței Anne Catherine Emmerich, de la acea vreme.

Deși Vaticanul nu susține autenticitatea cărților scrise de Brentano, iar unii experți care au comparat notele originale ale lui Brentano cu cărțile publicate, au scris că Brentano a fabricat o mare parte din materialul pe care i-l atribuise lui Emmerich, în 1881 un preot francez, pe nume Julien Gouvet, a folosit cartea lui Brentano cu revelațiile măicuței pentru a căuta Casa din Efes, pe care a și găsit-o, pe baza descrierilor. La început nu a fost luat în serios, dar alți doi preoți au urmat aceeași cale și au confirmat descoperirea.

De reținut este faptul că, deși fusese indicat ca reper un anumit oraș vechi Efes pentru localizare casei, nici Brentano, nici Emmerich nu fuseseră vreodată acolo. În plus, orașul Efes nici nu fusese excavat la acea vreme. Și totuși, viziunile conținute în cartea Viața Sfintei Fecioare Maria indicau că, „pe un deal de lângă Efes”, se află Casei Fecioarei Maria, presupusul cămin a Sfintei Fecioare înainte de Adormirea ei.

Pelerinii creștini și musulmani vizitează astăzi casa pe baza credinței că Fecioara Maria, mama lui Isus a fost dusă în această casă de piatră de către Sfântul Ioan și a trăit acolo pentru tot restul vieții ei pământești.

Dacă pașii vă vor purta vreodată în această regiune a Turciei, vestită pentru cultura și istoria ei, dar și pentru obiectivele turistice importante care se găsesc aici (orașul-stațiune Kuşadasi, orașele Izmir, Selçuk, orașul antic Efes, pitorescul sat Şirince, etc.) opriți-vă puțin și în acest loc retras, liniștit și binecuvântat, fie și pentru câteva clipe de rugăciune, pace și contemplație, poate de armonie și regăsire de sine.

Articole similare

Niciun comentariu

Lasă un comentariu