Veneția este una singură – La Serenisima, cea liniștită, senină, unică si suverană, așa cum era numit cândva vestitul oraș din lagună. În multe locuri din lume există însă și multe mici „Veneții”, reproduceri (sau nu), mai mult sau mai puțin asemănătoare sau reușite, dar care au împrumutat sau preluat această denumire, parcă pentru a aduce de peste mări și țări măcar o mică parte din înfățișarea unică și farmecul aparte al Veneției autentice, cea pe care o știm cu toții. Există chiar topuri, mai ales cu orașe din Europa, care primesc această onorabilă asociere. Ca elemente în comun, aceste orașe sunt mai mici și au de obicei un centru vechi, cu clădiri medievale, printre care șerpuiesc canale de apă decorate din abundență cu flori multicolore și populate de bărcile pline cu turiști.
Unele dintre acestea par mici replici venețiene pentru că au fost construite de venețieni, după arhitectura și infrastructura din perioada de glorie și cuceriri a Serenisimii. Așa sunt unele așezări (sate și orașe) de pe țărmurile Mării Adriatice ale unor țări precum Grecia, Slovenia, Croația, Muntenegru și, bineînțeles, Italia. Astfel de orașe sunt: Corfu (Grecia), Rovinj sau Korčula (Croația), Piran sau Koper (Slovenia), Budva sau Perast (Muntenegru), Grado sau Chioggia (Italia), ca să dăm doar câteva exemple.
Altele au căpătat în timp denumiri asemănătoare și asocieri cu orașul din laguna venețiană, fiind construite de-a lungul unor canale sau râuri care le traversează și împrumutând astfel, mai mult sau mai puțin, din atmosfera, farmecul și înfățișarea romantică a Veneției. Astfel, există o mică „Veneție” în Franța, la Colmar și una la Annecy, în Belgia, la Bruge, în Portugalia, la Aveiro, dar și în Trondheim (Norvegia) sau în Leiden (Olanda), că sa le numim doar pe unele dintre cele mai cunoscute. Cred că există una sau mai multe „Veneții” și la noi în țară. Chinezii, așa cum obișnuiesc și așa cum au făcut cu Parisul și Turnul Eiffel, au încercat, și probabil au reușit, să construiască o „Veneție” a lor, doar pentru ei.
Iată, pe scurt, câteva dintre aceste orășele din Europa, mai mult sau ai puțin cunoscute, care, datorită înfățișării lor, și-au căpătat în timp denumiri asociate cu faimoasa și captivanta Veneție, orașul italian ce fascinează și inspiră de secole o lume întreagă.
1. Colmar – „Mica Veneție a Franței”
Colmar este un oraș din estul Franței, al treilea oraș ca mărime în regiunea Alsacia – Grand Est, după Strasbourg – capitala regiunii, și orașul Mulhouse. Din punct de vedere turistic, Colmar este cunoscut mai ales pentru târgul de Crăciun organizat aici în fiecare decembrie, unul dintre cele mai frumoase din lume alături de cel din Strasbourg, dar este o destinație turistică importantă și în restul anului. Foarte apreciat mai ales datorită centrului său istoric bine conservat care oferă vizitatorului înfățișarea unui așezări vechi desprinsă parcă din povești, cu case înflorate și clădiri din cherestea, canale și podețe fermecătoare, alei, străzi și străduțe ce șerpuiesc către piațete vechi încântătoare, cu statui, biserici medievale și decorațiuni cu gust seducătoare, Colmar te vrăjește cu farmecul său aparte.
Imaginea seducătoare a canalelor înflorate și a bărcilor cu turiști plutind pe sub podețele arcuite la fel de înflorate, împreună cu atmosfera turistică vibrantă din jurul acestora, au făcut ca orașul Colmar să fie văzut ca o Veneție în miniatură, fiind supranumit, mai ales printre turiști, „Mica Veneție a Franței”.
2. Bruges (Belgia) – „Veneția Nordului”
Bruges este un oraș vechi din Belgia, cu o arhitectură medievală uimitoare, foarte bine conservată, situat în regiunea Flandra, mai exact în Flandra de Vest, fiind capitala acestei provincii. Numele orașului, care provine din limba norvegiană veche (Bryggja = pod, punte, chei), face referire la canalele care înconjoară orașul și care conferă acestuia identitatea și farmecul aparte, totodată cartea de vizită a orașului în lume.
Bruges mai este numit și „Veneția Nordului”, datorită canalelor largi care străbat orașul. Totuși, Bruges reușește să-și cucerească turiștii printr-o atmosferă mai discretă, tihnită și romantică, în decorul fermecător al canalelor care străbat orașul printre casele și clădirile cu arhitectură medievală. Orașul te cucerește de la prima vedere și aproape că nu-ți trebuie nimic altceva în afara plimbărilor romantice pe canalele sale cu priveliști uimitoare. Totuși, iată, pe scurt, cele mai importante obiectivele turistice ale orașului:
Biserica Fecioarei (Onze Lieve Vrouwekerk)
Aici se găsește Madonna, unica sculptură a Fecioarei Maria, din afara Italiei, realizată din marmură de către Michelangelo, destinată inițial pentru altarul Catedralei Santa Maria Assunta din Siena (Toscana, Italia).
Basilica Sfantului Sange (Heilig-Bloedbasiliek)
Numită astfel deoarece în interiorul acestei biserici, potrivit legendei, se află un flacon ce ar conține sângele lui Isus din Nazaret. În fiecare an, în ziua de Înălțarea Domnului, acest flacon este scos în public, printr-o procesiune religioasă care datează încă din Evul mediu, mai exact din anul 1291.
„Clopotnița” (Belfort van Brugge)
Este un turn înalt de 83 de metri, care se înalță în partea de sud a pieței centrale a orașului (Grote Markt). Acesta datează din secolul al XIII-lea și servea în Evul Mediu pentru anunțarea de întâlniri, adunări și alte evenimente și activități din viața publică și asocială a orașului de la acea vreme. În vârful turnului se află un carillon, adică un grup de clopote (de regulă 4 astfel de grupuri, numărând în total 47 de clopote) perfect acordate, care sunt acționate manual, printr-un mecanism de tip ceasornic. Turiștii pot urca în vârful turnului, fiind răsplătiți, după ce au urcat cele 366 de trepte, cu priveliștile încântătoare asupra orașului.
Grote Markt
Este inima socială și turistică a orașului, piața centrală plină de viață a acestuia, un loc de întâlnire, promenadă și socializare înconjurat de multe clădiri frumoase, unele dintre acestea istorice și emblematice, așa cum sunt Tribunalul Provincial și Casa Cranenburg. În mijlocul pieței se înalță statuia lui Jan Breydel și Pieter de Coninck, figuri importante în istoria orașului Bruges.
Muzeul Groeninge
Se află într-un decor seducător, pe unul dintre canalele orașului, Canalul Dijver, Muzeul găzduiește cea mai importantă colecție de arta din Bruges, cum ar fi colecțiile de picturi vechi flamande, galerie de artă modernă, dar și o colecție impresionantă de fotografii ale orașului Bruges de odinioară.
3. Piran – „Mica Veneție” a Sloveniei
Piran este un oraș din sud-vestul Sloveniei, situat în Golful Piran, pe coasta Mării Adriatice. Cei 500 de ani de stăpânire venețiană se văd astăzi în înfățișarea orașului, la fel de bine ca odinioară. Piran păstrează arhitectura și înfățișarea medievală venețiană, cu străzi înguste ce șerpuiesc printre casele înghesuite și colorate, ori către mici piețe dominate de turnurile vechi ale bisericilor, așa cum este Piața Tartini, numită astfel după violonistul Giuseppe Tartini, a cărei statuie se înalță în mijlocul pieței. Dar toate aceste străduțe duc în mod inevitabil și spectaculos către zidurile vechi (sec VII) care înconjoară orașul. Dincolo de acestea se află animatul port din Piran și marea a cărei briză și prezență o poți simți printre străzile și casele vechi de secole.
Intrarea în vechiul oraș Piran se face prin patru porți, două dintre acestea reconstruite, celelalte păstrând aproape în totalitate amprenta construcției lor originale. Turiștii pot vizita partea de nord a turnurilor fortificate, pentru un bilet de 2 euro/persoană. De pe zidurile vechi pot fi admirate priveliștile încântătoare asupra coastei italiene de nord.
Turnul Clopotniță (Zvonik Campanile), înalt de 45 metri, o replică a bine-cunoscutului Turn San Marco (Campanile di San Marco), turnul clopotniță al Bazilicii Sfântul Marcu din Veneția, situat în piața cu același nume, oferă cea mai bună vedere asupra întregului oraș, dar și asupra așezărilor de pe coasta italiană. Pentru a urca în turn este necesară achiziția unui bilet de 1 euro/persoană și, bineînțeles, urcarea celor 146 de trepte, întrucât nu există lift.
Pe lângă orașul vechi, Piran este căutat și pentru plajele sale – Plaja Fornače și Plaja Salinera.
4. Perast – și Muntenegru are o Veneție a sa
Ai spune despre Perast că întrece în frumusețe și pitoresc orice mică replică venețiană cunoscută. Orășelul, de fapt un fost sat pescăresc construit de venețieni în secolul XV, te cucerește de la prima vedere cu înfățișarea sa pitorească, desprinsă parcă din paginile unei cărți de povești.
Perast se află în Golful Kotor, la 12 km de orașul Kotor, fiind situat pe coasta Mării Adriatice, pe o porțiune muntoasă, într-un decor natural încântător. Ca și orașul Budva, vecinul său, a fost condus de venețieni timp de aproape 400 de ani, din 1420 până în 1797.
Perast este traversat de la un capăt la altul de o stradă lungă ce duce inevitabil spre micuțul port. Acesta dezvăluie pe neașteptate vizitatorilor imaginea seducătoare a mării și a Golfului Kotor înconjurat de munți. Pe toată lungimea acestei străzi, turiștii pot admira casele vechi în stil venețian, nu mai puțin de 17 palate și 16 biserici, de asemenea cu arhitectură venețiană.
Nu foarte departe de țărmul orașului se află două insule, cele mai populare atracții turistice din Perast. Insula artificială Our Lady Of The Rocks, singura insulă de acest fel din Marea Adriatică, pe care se află o biserică. Atât insula, cât și biserica au fost construite de localnici cu mulți ani în urmă, pornind de la o legendă. Potrivit acesteia, în anul 1452 un marinar a găsit pe o piatră mare, aflată pe locul de astăzi al bisericii, o icoană a Fecioarei Maria, pe care a dus-o într-o biserică. Dar icoana s-a întors, nu o dată, ci de trei ori, în locul în care a fost găsită inițial, astfel că marinarii au decis să construiască o biserică în acel loc, finalizată în anul 1630. Lângă această insulă se afla o alta, de data aceasta naturală. Este Insula Saint George, pe care se află o mănăstire benedictină și cimitirul acesteia, ambele datând din secolul XII – lea.
Turiștii pot ajunge pe ambele insule cu ajutorul bărcilor de închiriat aflate de-a lungul coastei. Prețul unei călătorii dus-întors este 5 euro, cu o durată de aproximativ 10 minute fiecare. Este cea mai căutată și apreciată atracție din Perast datorită în principal priveliștilor care se deschid de pe insulă, și în drum spre aceasta, asupra orașului și întregului golf. Tot aproape de țărm se află și Muzeul Perast. Acesta, pe lângă priveliștile fermecătoare de pe balconul clădirii sale în stil venețian, oferă vizitatorilor o introducere în istoria veche de secole a orașului.
5. Rovinj
Rovinj este unul dintre cele mai frumoase orașe ale Croației, situat în vestul țării, pe coasta de vest a Peninsulei Istria, în nordul Mării Adriatice. Este una dintre cele mai captivante și bine conservate moșteniri culturale venețiene și italiene din afara Italiei. Pe lângă înfățișarea persistent venețiană a orașului, cu elemente arhitecturale și culturale specifice, Rovinj păstrează o altă caracteristică culturală importantă a trecutului și originilor sale îndepărtate. Printre localnici mai poate fi auzită vorbindu-se Limba istriotă sau Istriotul, o limbă romanică din ramura italo-dalmată, odată vorbită pe scară largă în această parte a Istriei.
Pe lângă orașul vechi, cu origini dalmate, romane și venețiene, o atracție turistică în sine, Rovinj este și o importantă destinație turistică de vară, una dintre cele mai importante stațiuni de la Marea Adriatică, căutată mai ales pentru plajele sale, dar și pentru portul de pescuit vechi al orașului, încă foarte activ.
Nu doar datorită distanței mici față de Italia (doar 100 km de Trieste), Rovinj este o destinație turistică foarte populară printre italieni. De altfel, a doua denumire oficială a orașului este Rovigno, iar limbile oficiale vorbite sunt croata și italiana.
La prima vedere, Rovinj pare o replică de dimensiuni ceva mai mari a orașului sloven deja prezentat Piran. Străzi pietruite șerpuiesc printre case, palate și biserici vechi venețiene spre piațete la fel de familiare pentru cel care a vizitat măcar o dată Veneția. Văzut de la înălțime, printr-o fotografie sau film realizat din dronă, Rovinj arată ca și cum ar fi fost decupat din Veneția, chiar dacă îi lipsesc canalele și podurile numeroase. Orașul se întinde spectaculos spre mare fiind înconjurat de albastrul intens ce-i conturează forma ovală, într-un tablou fascinant, distinct și totuși cunoscut.
Între cele mai importante atracții ale orașului Rovinj, se numără:
Casa Batana – un muzeu cu exponate despre cultura, tradițiile și istoria orașului, găzduit într-o clădire din secolul XVII. Acesta expune, printre altele, batana – o barcă de pescuit veche, tradițională, unul dintre simbolurile istorice și culturale ale orașului.
Catedrala Sf. Euphemia este o capodoperă arhitecturală barocă, care găzduiește mormântul martirei creștine Sf. Euphemia. Remarcabil și ușor de recunoscut este însă turnul clopotniță al catedralei, care, la fel ca cel al catedralei din Piran (Sovenia), a fost inspirat de Turnul San Marco (Campanile di San Marco), turnul clopotniță al Bazilicii Sfântul Marcu din Veneția.
Parcul Punta Corrente, o oaza de verdeață ce adăpostește o pădure, este o altă atracție în Rovinj, alături de Parcul Zlatni sau Capul Zlatni Rt (Capul Auriu) și cele 14 insule verzi ale arhipelagului Rovinj, toate locuri ideale pentru relaxare și plimbări în voie, într-un decor natural fermecător.
Plajele din stațiunea Rovinj sunt destul de numeroase și căutate de către turiști, unele ascunse sau discrete, ferite de zarva stațiunii și a orașului, altele potrivite pentru familiile cu copii. Între cele mai apreciate plaje, unele premiate pentru calitatea lor cu Steagul Albastru, se numără: Plaja Amarin, Lone Bay și Plaja Crveni Otok,
6. Chioggia
Am lăsat la sfârșit un orășel italian care pare cel mai îndreptățit să primească „titlul” de Mica Veneție. Chioggia se află pe o mică insulă în Laguna Venețiană, nu departe de Veneția, la doar 25 km sud de aceasta, dar legate printr-o șosea de acces de 50 km. Înfățișarea sa pare o reproducere în mici detalii a Veneției, deși ai spune că a fost mai degrabă invers, căci sursele istorice scriu despre Chioggia că ar fi mai veche decât Veneția. Accesul pe insulă și în Chioggia se face prin orășelul învecinat Sottomarina, pe apă sau traversând Ponte Isola dell’Unione, podul care leagă cele două așezări. Statuile cu pescari care decorează podul de-a lungul său sugerează pescuitul ca fiind îndeletnicirea principală din cele mai vechi timpuri a locuitorilor acestui mic orășel de pe coasta Mării Adriatice.
Mai multe despre Chioggia puteți citi în Chioggia sau „Mica Veneție”, un articol pe care l-am scris în urmă cu mai bine de un an, după o vizită surpriză în acest orășel din laguna venețiană. De asemenea, vă recomand să descoperiți aici un orășel de coastă grecesc care, deși nu se află la Marea Adriatică, ci pe țărmurile însorite ale Mării Ionice, ar putea fi o revelație pentru cei care iubesc orașele venețiene, dar nu se pot lipsi (sau dezlipi) nici de insulele grecești.
Niciun comentariu