La confluența râurilor Loara și Masse, se află Castelul Amboise, unul dintre cele mai captivante castele de pe Valea Loarei (Val de Loire – vezi aici), prin înfățișarea, arhitectura și istoria sa, ridicat strategic, pe un platou înalt ce domină și veghează întregul orășel Amboise încă din cele mai vechi timpuri, din perioada galo-romană. Până să devină castelul măreț pe care îl știm și admirăm astăzi, Amboise a fost la începuturile sale o fortăreață strategică construită în secolul al XI-lea, sub conducerea puternicilor conți de Amboise.
Începând cu secolul al XV-lea, Amboise a devenit reședința preferată a monarhilor francezi, tradiție începută de regele Ludovic al XI-lea al Franței, care a făcut din Amboise reședința soției sale, Charlotte de Savoia. Aceasta l-a născut pe viitorul rege Charles al VIII-lea, în anul 1470, care a copilărit la Amboise împreună cu sora sa, Anne de Beaujeu. La 13 ani, Charles a fost urcat pe tron, câțiva ani mai târziu, în 1492, acesta luând decizia construirii la Amboise a unui nou și măreț castel. Astfel, pe locul vechii fortărețe ridicate în sec. al XI-lea, acum se înălța un castel regal.
Castelul avea să fie proiectat întocmai cu pretențiile, gusturile și ambiția lui Charles al VIII-lea, mare admirator al Renașterii italiene, după ce acesta s-a întors din campania militară din Italia, în anul 1496, însoțit de mai mulți artiști italieni. Charles le-a încredințat acestora realizarea decorurilor interioare ale castelului și crearea unei grădini inspirată din vilele italiene. Printre elementele de noutate aduse de artiștii italieni au fost mai ales cele două turnuri ale călăreților de dimensiuni impresionante și rampele lor spectaculoase, vizibile și astăzi, pe care regele urca însoțit de călăreții săi pe terasele castelului.
După moartea lui Charles al VIII-lea, la doar 28 de ani, în urma unui tragic accident în interiorul castelului, în timp ce se îndrepta printr-un canal secret pentru a asista la jocul de Oină, proiectul regelui a fost continuat de artiștii italieni, care au realizat o mare parte din lucrări în doar 5 ani. Alți monarhi francezi au dus mai departe eforturile regelui Charles, între care vărul acestuia, regele Ludovic al XII-lea, apoi Francisc I, vărul și totodată ginerele lui Ludovic al XII-lea, care a extins castelul cu mult peste ceea ce poate fi văzut astăzi.
De-a lungul timpului, castelul a avut mai mulți proprietari, nu toți dispunând de mijloacele materiale necesare pentru a-l întreține, el devenind treptat o ruină. Ca urmare, în 1848, castelul a revenit în proprietatea statului care l-a transformat în închisoare, aici fiind închis până în 1852 Abd El Kader – conducător al luptei de eliberare națională din prima jumătate a sec. al XIX-lea a poporului algerian (una dintre camerele castelului poartă numele acestuia, fiindu-i evident dedicată). În urma mai multor restaurări, cea mai amplă la începutul sec. XX, Castelul Amboise a revenit la înfățișarea și măreția din perioada sa de glorie – secolele XV-XVI, chiar dacă nu totul a putut fi păstrat, cu atât mai puțin dimensiunile inițiale impresionante ale castelului.
Legătura castelului cu Leonardo da Vinci
Unul dintre motivele notorietății Castelului Amboise între toate castelele de pe Valea Loarei este și asocierea acestuia cu numele lui Leonardo da Vinci, marele artist și arhitect italian, care și-a petrecut ultimii ani din viață la Amboise.
În anul 1516, la vârsta de 64 de, deja glorificat de o lungă carieră petrecută în Italia, la Florența, Milano, Veneția, Roma sau Bologna, Leonardo da Vinci sosește la Amboise, răspunzând astfel unei propuneri a regelui Francois I, adresată artistului cu ocazia primei lor întâlniri, într-o vizită a regelui în Italia. Leonardo da Vinci primește ca locuință conacul Cloux Lucé (astăzi muzeu), aflat în apropierea Castelului Amboise, și este numit de suveranul francez primul său pictor, inginer și architect, cu un salariu anual de 700 de coroane de aur.
Leonardo își consacră timpul desenând și perfecționându-se mai ales în domeniul canalelor, urbanismului și arhitecturii. În perioada petrecută la Amboise, artistul leagă o prietenie strânsă cu regele Francois I. Se spune chiar că regele l-ar fi ținut de mână pe da Vinci până în ultimele clipe, deși această istorisire dragă francezilor și ilustrată de tabloul lui Jean Auguste Dominique Ingres (expus astăzi în Château du Clos Lucé, fosta casă din Amboise a lui da Vinci), pare a fi mai degrabă o legendă.
De necontestat este faptul că Leonardo da Vinci a obținut de la Francois I privilegiul de a fi îngropat la Castel, marele maestru italian lăsându-și astfel amprenta eternă asupra localității Amboise și a castelului său. Conacul în care acesta a locuit până la sfârșitul vieții sale, a devenit, după anul 1855, un renumit muzeu despre viața, opera și memoria lui Leonardo da Vinci, care a fost creat și condus de familia Saint-Bris, actualii proprietari ai proprietății.
Interiorul castelului
Interiorul Castelului Amboise este exemplul perfect de evoluție a arhitecturii dintre stilul gotic și noul stil al Renașterii franceze, inspirat din Renașterea italiană. La intrarea în castel, în partea dreaptă, vizitatorii vor descoperi etapele succesive de construcție ale castelului de-a lungul secolelor, cu ajutorul proiecțiilor video, precum și condițiile în care a fost realizat marele proiect de construcție a lui Charles al VIII-lea. În partea stângă se află traseul de vizitare, cu o succesiune de camere de gardă care controlează accesul la etajele nobile. Iată o parte dintre acestea:
Sala de gardă – este o galerie deschisă cu vedere spre fluviul Loara, care permitea observarea navigării pe acesta și traversarea sa.
Sala stâlpului – permitea circulația servitorilor și gardienilor între vechea galerie a donjonului și locuința regală.
Sala toboșarilor sau Sala muzicienilor, era locul în care se organizau de obicei numeroasele sărbători și baluri date la Castel.
Sala mare – sala în care se țineau audiențele, se semnau tratate si erau primiți nobilii și demnitarii clerului invitați la castel. De asemenea, aici se organizau sărbătorile și festivitățile regale (botezuri, căsătorii, etc).
Camera mare, în stil Renascentist – a fost o cameră de ceremonii unde regele își primea anturajul.
Camera regelui, de asemenea în stil Renascentist, a fost camera regelui Francois I și a fiului său Henri al II-lea, dar și a soției acestuia, Catherina de Medici, care, după moartea regelui, a jucat un rol activ în afacerile regatului sub domniile succesive ale fiilor săi.
Apartamentele Orleans, numite astfel după ducesa de Orleans, Louise-Marie-Adelaide de Bourbon, văduvă a regelui Louise-Philipe, duce de Orleans, care a moștenit și restaurat la un moment dat Castelul Amboise, după ce acesta fusese distrus într-un incendiu.
Sala Abd-el-Kader, dedicată lui Abd El Kader, mare conducător al luptei de eliberare națională din prima jumătate a sec. al XIX-lea a poporului algerian. Acesta a fost ținut în captivitate la Castelul Amboise, tip de patru ani (1848-1852), decizie contestată la acea vreme de o mare parte a opiniei publice franceze, care îl considera pe El Kader nevinovat și decizia de a-l închide un abuz.
Rampa călăreților – această rampă construită în formă de elice permitea în mod ingenios regelui și călăreților săi să urce pe Turnul Călugărilor, o parte din acoperișul castelului, situată la 40 m înălțime. Acesta avea un salon panoramic (astăzi nu mai există) în care se țineau întâlniri și evenimente politice importante, așa cum a fost, la 16 octombrie 1852, anunțarea eliberării lui Abd-el Kader de către Louis Napoleon, prinț-Președinte al Franței.
Galeria Aumale – a fost numită după cel de-al 5-lea fiu al regelui Louis-Philippe, duce de Aumale (1822-1897), proprietar al castelului începând cu anul 1895.
Această galerie făcea legătura între locuința regală și apartamentele copiilor regelui (nu mai există astăzi), care dădeau spre grădini. Este una dintre cele mai frumoase vederi dinspre castel, cu grădinile în fundal.
Exteriorul și grădinile
În mare parte, grădinile Castelului Amboise, existente și astăzi, au fost inspirate la sfârșitul sec. al XV-lea de descoperirile lui Charles al VIII-lea la Napoli, în urma campaniilor sale militare în Italia. Uimit de frumusețea palatelor și vilelor italiene cu grădini renascentiste seducătoare, Charles avea să încorporeze în proiectul său de amenajare al castelului un spațiu de grădină. El a încredințat această creație unui călugăr napoletan pe nume Dom Pacello da Mercogliano. Dom Pacello va concepe o grădina în imediata apropiere a locuințelor, în spiritul unei grădini de agrement, un spațiu de liniște în care sunt trezite cele cinci simțuri.
Capela Sfântul Hubert
Este un edificiu dedicat Sfântului Hubert, sfântul patron al vânătorilor, construit pe vremea lui Louis al XI-lea, pe fundațiile vechiului oratoriu. Capela, construită în stil gotic flamboaiant, era destinată pentru uzul privat al suveranilor. Notorietatea capelei se datorează mormântului lui Leonardo da Vinci, mort la Amboise, pe 2 mai 1519.
Curtea principala și Terasa Napoli
În Curtea principală a fost imaginată de către călugărul napoletan Don Pacello o grădină încântătoare, care mai păstrează și astăzi înfățișarea grădinii regale de altădată, inspirată din Renașterea franceză. Din nefericire, la data vizitei noastre acolo, grădina se afla într-un proces de refacere, astfel că nu am putut să o surprindem în toată splendoarea ei.
Terasa superioară sau Terasa Belvedere
Compusă din alei de carpen, terasa se întinde de-a lungul zidului de apărare medieval, în nord-estul castelului, și oferă vederi încântătoare, în sens invers, asupra castelului curții principale, cu Terasa de Napoli în prim-plan.
Grădinile Peisajere
Au fost gândite ca un parc romantic traversat de alei și decorat cu stejari și coline verzi, merișori, chiparoși, iasomie stea, viță de vie, graminee, mușcate, etc. Între acestea, se înalță maiestuos Cedrul din Liban, plantat în anul 1840, pe vremea regelui Louis-Philippe.
Impresiile noastre – De ce am ales Castelul Amboise?
Ca să vizitezi toate cele peste o sută de castele de pe Valea Loarei, ar trebui probabil să te muți aici, cel puțin pentru o perioadă. Altfel, va trebui să te mulțumești cu vizitarea celor mai importante. Nici această alegere nu este una ușoară, mai ales dacă sosești pe Valea Loarei doar pentru o excursie de o zi, așa cum fac cei mai mulți turiști.
Noi am avut la dispoziție doar o jumătate de zi, pe care am ales să o dedicăm în întregime unui singur castel, pentru a ne bucura și gusta pe îndelete, și nu pe fugă, de vizita noastră. Am ales Amboise datorită importanței sale istorice între toate castelele care se găsesc aici (a fost cea mai importantă reședință regală de pe Valea Loarei) și, bineînțeles, datorită amplasării sale spectaculoase, arhitecturii, înfățișării de basm, poveștilor de aici și grădinilor sale fermecătoare, dar și priveliștilor de la înălțimea meterezelor asupra Loarei, împrejurimilor castelului și a întregului orășel Amboise, cu străzile sale înguste șerpuind printre casele cu acoperișuri în nuanțe de albastru.
A contat, de asemenea, și asocierea acestui castel cu numele marelui artist italian Leonardo da Vinci. Toate acestea au fost aspecte pe care le știam, mai mult sau mai puțin exact, dar care au au influențat în final alegerea noastră. Au fost și unele aspecte pe care le-am descoperit acolo. Dintre acestea aș enumera câteva, în speranța că ele vor cântări în alegerea voastră:
Dacă veți ajunge aici cu mașina, nu trebuie să aveți grija locurilor de parcare – veți găsi destule pe străzile din spatele castelului sau în parcările special amenajate.
Castelul are un magazin de suvenire, impresionant prin diversitatea și calitatea produselor. Veți găsi aici „amintiri” pentru orice buzunar.
Chiar lângă castel, pe strada principală, cea mai animată din Amboise, se află și cele mai bune restaurante, cafenele, magazine de suvenire și artizanat local, dar și o gelaterie specializată în înghețată italiană artizanală, o patiserie specializată în biscuiți și chiar o cramă cu degustare de vinuri.
Pe lângă castel și această stradă bogată în tentații turistice, Amboise are și alte obiective turistice de luat în seamă: Muzeul Le Close Luce (Casa lui Leonardo da Vinci), Turnul cu Ceas, vizitarea orașului vechi din Amboise, Biserica Saint Denis.
Alte destinații și obiective turistice din Franța:
- Valea Loarei – „tărâmul de basm al castelelor”
- Bergheim – „Cel mai frumos sat din Franța” în 2022
- Uimitorul Mont Saint Michel
- Statuia Libertății din…. Colmar (Alsacia, Franța)
- Beynac-et-Cazenac, unul dintre cele mai frumoase sate din Franța
- Cele mai frumoase sate din Franța
- Cité Plantagenêt – o comoară unică în inima orașului Le Mans
- Alsacia – Drumul Vinului și cele mai frumoase sate ale sale
- Lăcașuri de cult cu înfățișări uimitoare
- Șase dintre cele mai vizitate obiective turistice din lume
- Pluta Meduzei sau povestea tragică a unui tablou
Niciun comentariu